Te invităm să afli mai multe despre cum și când au apărut bateriile, citind, apoi vizitând muzeul nostru virtual.
În 1748, Benjamin Franklin folosește pentru prima data termenul ”baterie” pentru a descrie o serie de farfurii de sticlă încărcate cu sarcină electrică. În 1800 savantul italian Alessandro Volta inventează „pila voltaică”. Aceasta este strămoșul bateriilor electrice, ce transforma energia chimică în energie electrică. Doi ani mai târziu, în 1802, William Cruickshanka proiectează prima baterie electrică pentru producția de serie.
André Marie Ampere demonstrează în 1820 că firele purtătoare de curent electric erau uneori atrase unul către celălalt, alteori se respingeau. În 1859 Gaston Platé inventează prima baterie care putea fi reîncărcată. Bateria se baza pe exemplul chimiei acide, sistem folosit şi astăzi pentru bateriile de maşină.
În 1901,Thomas Alva Edison inventează bateria alcalină, iar în 1955, inginerul canadian Lewis Urry patentează prima baterie alcalină de dimensiuni reduse. Acestea sunt construite în forme cilindrice și au diferite mărimi: AAA, AA, C, sub-C sau D.
Acumulatorii din litiu, folosiți la telefoanele mobile sau laptopuri, apar în 1970, iar 10 ani mai târziu (în 1980) japonezii construiesc prototipul acumulatorului litiu-ion, o versiune mai stabila al celui litiu.
Bateriile litiu-ion polimer apar în 1995. Ele au o densitate de energie mai mare decât bateriile obișnuite litiu-ion si nu necesită incastrarea într-o carcasă de metal. În 2016 au apărut bateriile de tip litiu- aer și litiu – sticlă, așa numitele „nanolitele”.
Istoria bateriilor continuă să se scrie
Astăzi, progresele în domeniul bateriilor continuă.
Până la noi descoperiri, te invităm să îi cunoști pe inventatorii despre care am povestit mai sus, și să faci o vizită virtuală în muzeul bateriilor, urmărind indicațiile mânuțelor galbene și verzi 🙂
